Ce ne spun inundaţiile de anul acesta
Inundaţiile au lovit România şi în acest an. Ce s-a schimbat? Televiziunile ne fac să credem că situaţia este cel puţin la fel de gravă ca şi în anii trecuţi. Autorităţile sunt acuzate sistematic pentru incompetenţă sau indiferenţă. Tonul constant catrastofic şi promovarea insaţiabilă a văicărelilor şi acuzelor m-au determinat să încerc o scurtă analiză comparativă.
În urma unei scurte cercetări pe Internet, iată câteva date fundamentale despre cele mai importante inundaţii din România de până acum:
Dată fiind secretomania ce caracteriza autorităţile comuniste, este foarte probabil ca numărul de victime din anii ’70 să fie mai mare. Am folosit totuşi datele disponibile.
Pe baza acestor date, putem face câteva analize simple.
Mai întâi, raportăm numărul de victime omeneşti (decese) la numărul de gospodării afectate. În cazul în care autorităţile ar fi fost ineficiente in gestionarea operaţiunilor de evacuare şi salvare, ar trebui să ne aşteptăm la o menţinere a valorilor ce au caracterizat anii anteriori, sau la o agravare a acestora.
Ceea ce observăm este o diminuare continuă a numărului de victime (decese), raportate la numărul de gospodării afectate. Practic, numărul de persoane decedate anul acesta este de două ori mai mic decât în 1970. Mai mult, numărul de decese din acest an este comparabil cu acela înregistrat la ultimele inundaţii din Japonia (4 persoane), o ţară care poate fi considerată ca benchmark în gestiunea dezastrelor naturale.
Dacă raportăm numărul de gospodării afectate la suprafaţa inundată, observăm însă o creştere clară a numărului de gospodării afectate. Interpretarea acestor rezultate este totuşi dificilă.
Fără a avea date precise, putem specula că un factor important în creşterea numărului de gospodării afectate şi victime relativ la suprafaţa inundată este dat de relieful zonelor afectate. Multe dintre acestea se află în zone muntoase sau deluroase, lipsite de suprafeţe plane inundabile.
Este posibil ca un alt factor în creşterea numărului de gospodării afectate şi victime relativ la suprafaţa inundată să fie continuarea construirii de gospodării în zone vulnerabile la inundaţii. Totuşi, în lipsa unor date statistice, şi aceasta este o ipoteză care trebuie testată.
Concluzii:
(1) Autorităţile şi-au îmbunătăţit capacitatea de reacţie la inundaţii (evacuare / salvare)
(2) Trebuie evaluată eficienţa politicilor de prevenţie a dezastrelor, în principal respectarea zonelor de interdicţie pentru construire de locuinţe. Creşterea numărului de gospodării afectate relativ la suprafaţa inundată, ca şi dovezile anectodice (călătoriile fiecăruia dintre noi prin ţară) indică un posibil eşec al autorităţilor în această privinţă.
Atitudinea catastrofică a posturilor de televiziune, cultivarea ostilităţii faţă de autorităţi şi plasarea responsabilităţii exclusiv în seama acestora este tendenţioasă şi contraproductivă. Ea cultivă iresponsabilitatea individuală şi predispune la viitoare consecinţe dezastruoase. Oamenii vor continua să construiască în zone vulnerabile, să nu respecte deciziile de evacuare, să supra-exploateze pădurile care îi protejează. Autorităţile româneşti sunt în mare măsură corupte şi incompetente, dar nu sunt şi nu trebuie să fie responsabile pentru tot ce se întâmplă în România. Aşa cum orice om cu capul pe umeri ar trebui să o ştie, infantilizarea indivizilor nu a fost niciodată în folosul lor.
Pentru datele prezentate am folosit următoarele surse: Jurnalul Naţional, Mediafax, Business Adviser, OFDA/CRED International Disaster Database
Tags: Autoritati, Inundatie, Inundatii, Mass Media, Televiziune
You can comment below, or link to this permanent URL from your own site.